Motivul înbunătăţirii, caracterizare botanică şi agronomică Utilizare în scop energetic Utilizare în industria hârtiei Bază de fibră industrială Utilizare ca furaj Domenii de utilizare Legături utile Versiune printabilă Folosirea ierbii energetice în scop energetic 1) 1. Iarba energetică, ca material combustibil solid Lignoceluloza ocupă o pondere tot mai mare la nivel european în ceea ce priveşte asigurarea sursei de materie solidă in cazane, etc. Cultivarea plantelor energetice este motivată prin prisma analizei productivităţii, impactului asupra mediului înconjurător, a eficienţei economice. Productivitatea pe unitatea de suprafaţă a ierbii energetice în fenofaza înfloritului este demnă de luat în calcul în comparaţie cu celelalte plante energetice /tabel nr. 1./ Rezultatele analizelor de laborator demonstrează elocvent faptul că iarba energetică posedă calităţi superioare din punct de vedere energetic pentru că valoarea calorică se situează în apropierea valorii cărbunelui brun, şi depăşeşte valoarea calorică a lemnului şi a altor plante gramineae. Cheltuielile pentru producerea unei unităţi calorice este cea mai redusă /tabel nr. 2./. Pe baza compozitiei a elementelor din iarba energetică "Szarvasi - 1"putem constata, că cantitatea de sulf este foarte redusă 0,12%, doar a 15 - 30 - a parte fată de cantitatea de sulf din cărbune, aşa în cazul arderi emanatia de SO2 este minimă.Comparativ cu cantitatea de cenusă rămasă în cazul arderi cărbunelui care este 12 - 15% ,cantitatea de cenuşă rămasă din iarba energetică "Szarvasi - 1" este 2,8- 4,2% , care, cu conţinutul de potasiu şi fosfor, are proprietăţi de ameliorare a solului. Arderea corespunzătoare a ierbii energetice se poate face după o prelucrare prealabilă ex. balotare, mărunţire, presare /brichetare, granulare/, pelletizare. 2) Producerea gazului din materie energetică de origine vegetală 2.1.Obţinerea gazului pirolitic din iarbă energetică Din diferitele forme de apariţie a produselor vegetale, putem obţine energie gazoasă care ocupă o pondere tot mai mare. Iarba energetică "Szarvasi-1" prin producţia mare de masă uscată, componenţa bună a materiei, prin tehnologia de cultivare uşoară şi sigură poate deveni cea mai ieftină materie primă pentru obţinerea gazului. În urma transformării ierbii energetice în energie termică de la 0 - 1000 grade C la un interval de treaptă termică de 50 - 50 grade C cantitatea şi calitatea gazului obţinut a fost analizat de către D.T.I. Chemical Technology Institute din Danemarca. Rezultatele analizelor sunt prezentate în cele ce urmează: Producerea de gaz: Cea mai mare cantitate de gaz se obţine la temperatura de 350 grade C. La temperatura de 325 grade C se observă o reacţie exotermică cu producere intensivă de gaze /Figura nr. 1./. În procesul de producţie a doua reacţie importantă are loc la intervalul de temperatură cuprinsă între 500 - 700 grade C. În zona celorlalte temperaturi producţia de gaze este constant ascendentă. În urma pilorizei (arderii) în total se obţine 197 NJ gaz raportat la un kilogram materie uscată /Figura nr. 1./. Date amănunţite sunt prezentate în tabelul nr. 4. Datele tabelului arată procesele care se petrec in timpul pilorizei: - sub 200 grade C factorul primordial este eliminarea apei - 200 - 400 grade C interval unde se produce CO şi CO2 - 450 - 650 grade C cantitatea de metan creşte, arată valori ridicate - 550 - 1000 grade C creşte concentraţia gazelor în H2 care se stabilizează la o valoare ridicată Putere calorică Cantitatea de gaz rezultat în urma arderii variază /Figura nr. 2./. La începutul arderii /250 - 400 grade C/ creşte cantitatea de CO2, care duce la scăderea puterii calorice. Cea mai mare putere calorică se obţine la temperatura de ardere de 500 grade C, /32,8 MJ/Nm3/ /Tabel nr. 4./. Pentru a avea cifră de comparaţie amintim că gazul obţinut din lemnul de foc are puterea calorică de 4,0 - 6,0 MJ/Nm3. 2.2 Obţinerea biogazului din iarba energetică "Szarvasi-1" Biogazul este un produs rezultat în urma descompunerii anaerobe a materiei organice. Orice materie organică este propice pentru producerea biogazului. Printre materiile prime putem aminti: - producţia secundară din cultura cerealelor,dejecţiile lichide (purinul de la fermele zootehnice) - resturi şi reziduri din industria alimentară - ape uzate - gramineae energetice /în afara de specii lemnoase//de pildă: plante energetice/ Biogazul conţine aproximativ 60 - 70% metan, 30 - 40% CO2. Valoarea calorică este de 22 - 23 MJ/NM3. Dintre materiile de bază care se pretează pentru producerea biogazului merită atenţia cuvenită gramineaele energetice menţionate /Figura nr. 3./. Iarba energetică "Szarvasi-1" precum şi celelalte linii şi soiuri de perspectivă folosite sub formă de masă verde, amestecate cu bălegar de bovine şi dejecţii lichide pot fi folosite cu eficienţă ridicată pentru producerea biogazului. Din datele prezentate în schiţa nr. 3 reiese elocvent faptul că din diferite tipuri de biomasă aceea obţinută din iarba energetică are perioada cea mai scurtă de fermentaţie iar producţia de gaz obţinută este bună, doar în 15 - 20 zile de fermentaţie cantitatea de gaz obţinută este de 0,5 m3 raportat la un kilogram de materie organică. Posibilităţile de valorificare a biogazului este multiplă, iar biomasa rezultată în urma descompunerii este una dintre cele mai valoroase surse de refacere a fertilităţii solului.

Societate Utilă Publică de Cercetare - Dezvoltare Agricolă, 5540 Szarvas, str. Szabadság nr. 30. CP.: 54.